In conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare.
In temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 si ale art. 4 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr.
3/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si
Locuintei,
Avand in vedere avizul Comitetului Tehnic de Coordonare Generala nr. 52/23.04.2002,
Ministrul lucrarilor publice, transporturilor si locuintei emite urmatorul
ORDIN :

Art. 1. ­ Se aproba reglementarea tehnica Normativ pentru proiectarea si executia sistemelor de iluminat artificial din cladiri, indicativ NP­061­02, elaborata de Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti (UTCB­FI) si prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2. ­ Prezentul ordin se publica in Buletinul Constructiilor, si in brosura tiparita de Societatea de Instalatii Electrice si Automatizari din Romania (SIEAR), prin grija Directiei Generale Tehnice in Constructii.

Art. 3. ­ Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii lui in Buletinul Constructiilor.

Art. 4. ­ Prezentul ordin contine o fila, iar anexa contine 91 pagini.

Art. 5. ­ Directia Generala Tehnica in Constructii va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
1. OBIECT, DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prevederile prezentului normativ se aplica la proiectarea si executarea sistemelor si instalatiilor de iluminat din constructiile civile, industriale (de productie, depozitare etc.) cat si producatorilor de surse si corpuri de iluminat.
1.2. Prevederile normativului se aplica la:
­ instalatiile noi;
­ instalatiile care se modernizeaza sau se transforma prin schimbarea destinatiei;
­ instalatiile efectuate in urma reparatiilor capitale.
1.3. Prin proiectarea si executarea instalatiilor de iluminat se va asigura realizarea urmatoarelor cerinte de calitate1:
A. Rezistenta si stabilitate. B. Siguranta in exploatare. C. Siguranta la foc.
D. Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului. E. Izolatia termica, hidrofuga si economia de energie
F. Protectia impotriva zgomotului.
1.4. La proiectarea si executarea instalatiilor de iluminat se vor respecta si prevederile
cuprinse in reglementarile mentionate in ANEXA 1 a normativului.
Elaborat de:
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCŢII BUCURESTI FACULTATEA DE INSTALAŢII
Aprobat de: MINISTRUL
LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR SI LOCUINŢEI, cu ordinul
nr. 939 din 02.07.2002
' Prevazute de Legea calitatii lucrarilor de constructii, L 10/1995.
1.5. Nu fac obiectul prezentului normativ instalatiile speciale de iluminat cum ar fi instalatiile tehnologice de iluminat ce fac parte integranta din alte instalatii si echipamente (de exemplu: iluminatul spatiilor din mijloacele de transport, iluminatul tehnologic din crescatoriile de animale mici etc).
2. TERMINOLOGIE
2.1. Termeni folositi in prezentul normativ:
a. sarcina vizuala: obiectul sau detaliile sale asupra carora se efectueaza o activitate vizuala
(exemple: litere si cifre, fibre, filete, carti, note muzicale pe portativ, tablouri etc);
b. zona sarcinii vizuale: zona apartinand zonei de munca in care este localizata si efectuata
(indeplinita) sarcina vizuala;
c. zona invecinata/apropiata sarcinii vizuale: o banda cu latimea de 0,5 m care este alaturata zonei sarcinii vizuale si se afla in campul vizual;
d. ­ iluminare mentinuta (Em in ℓx): valoare sub care iluminarea medie pe suprafata considerata nu trebuie sa coboare;
­ iluminare minima (Emin): iluminare minima pe o suprafata (plan util, plan efectiv de lucru etc);
­ iluminare maxima (Emax): iluminare maxima pe o suprafata (plan util, plan efectiv de lucru
etc);
­ iluminare medie (Emed): iluminare medie pe o suprafata;
­ flux inferior : fluxul luminos emis de un sistem de iluminat in semispatiul inferior (in procente) fata de planul de montare;
­ flux superior : fluxul luminos emis de un sistem de iluminat in semispatiul superior (in procente) fata de planul de montare;
e. indice global de evaluare a orbirii (UGR): valoarea indicelui de evaluare a orbirii psihologice data de un sistem de iluminat;
f. indice global limita de evaluare a orbirii (UGR1): valoarea maxima a UGR pentru un sistem de iluminat;
g. contrast pozitiv: se produce cand luminanta obiectului este mai mare decat cea a fondului
(zona alaturata);
h. contrast negativ: se produce cand luminanta obiectului este mai mica decat cea a fondului
(zona alaturata);
i. plan de munca (plan util): plan de referinta pe care se desfasoara activitatea dintr­o incapere (pe care se afla sarcinile vizuale principale);
j. plan efectiv de lucru: suprafata, din planul util, pe care se afla sarcina vizuala (banca scolara, masa de birou, masa bancului de lucru etc);
k. culoare aparenta: senzatia vizuala prin care observatorul este capabil sa distinga diferentele dintre doua obiecte sau surse identice ca dimensiune, forma, structura, diferentele fiind produse de compozitia spectrala a radiatiilor emise;
l. temperatura de culoare (T): temperatura (in K) pe care ar avea­o corpul negru ca sa emita
o lumina de o compozitie cromatica similara cu a sursei considerate (a unui stimul de culoare dat);
temperatura de culoare corelata (Tep): temperatura (in K) corpului negru a carui culoare perceputa se aseamana cel mai mult (in conditii de observare precizate) cu culoarea perceputa a unui stimul de culoare dat, de aceiasi stralucire (utilizata in special pentru sursele cu radiatii produse prin agitatie moleculara ­ cu descarcari in gaze si/sau vapori metalici, cu inductie);
m. indice de redare a culorilor (Ra): este expresia obiectiva a redarii culorii obiectelor de catre lumina lampilor electrice. Variaza de la 0 ­ 100, Ra = 100 exprimand o redare naturala a culorilor. Ra descreste pe masura ce scade calitatea de redare a culorilor;
n. orbirea: este efectul asupra vederii in care se produce o senzatie de jena sau o reducere a capacitatii de a distinge detalii sau obiecte, datorata distributiei necorespunzatoare a luminantelor sau contrastelor excesive din campul vizual (directe sau prin reflexii de voal);
orbire fiziologica (de incapacitate): orbire care tulbura vederea, fara a provoca (obligatoriu)
o senzatie dezagreabila si care se manifesta direct, prin efectul sau fiziologic asupra sistemului vizual;
orbire psihologica (de inconfori): orbire care produce o senzatie dezagreabila fara a degrada
(obligatoriu) vederea normala si care se manifesta in special in timp, prin efectul sau psihologic
asupra sistemului vizual;
orbire directa: orbire produsa de obiecte luminoase situate in campul vizual, de regula
apropiate de directia de privire;
orbire indirecta: orbire produsa prin reflexii ale luminii, de regula atunci cand imaginile
reflectate sunt situate in aceiasi directie sau directie apropiata cu obiectul privit.
prin:
2.2. In prezentul normativ este folosita si terminologia din domeniile iluminatului, stabilita
STAS 3687/1 ... 6 Tehnica iluminatului. Terminologie
STAS 2849/1 ...6 Radiometrie, fotometrie, colorimetrie. Terminologie
SR 6646/1... 5 Iluminat artificial
STAS 11621 Metoda de calcul a iluminarii medii in cladiri
SR 12294 Iluminatul de siguranta in industrie
STAS 6221 Iluminatul natural al incaperilor
STAS 8313 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Iluminatul in cladiri si in
spatiile exterioare. Metoda de masurare a iluminarii
SR EN 60529 Grade normale de protectie asigurate prin carcase. Clasificare si metode de
verificare
STAS 3009 Lampi electrice cu incandescenta de format normal. Tensiuni si puteri nominale
STAS 6824 Lampi fluorescente tubulare pentru iluminatul general. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 7290 Lampi electrice cu descarcari in gaze. Clasificare si terminologie
STAS 7832 Lampi electrice cu descarcari in gaze. Lampi cu vapori de mercur de inalta presiune. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 10515 Lampi cu vapori de sodiu de inalta presiune
STAS 8114/1­ 4 Corpuri de iluminat
SR CEI 50(826) + Al Vocabular electrotehnic international. Instalatii electrice in constructii
CEI 50 (845) Vocabular electrotehnic international. Luminotehnica
SR CEI 598­2­22 Corpuri de iluminat. Corpuri de iluminat de siguranta. Conditii tehnice speciale
SR CEI 364 Instalatii electrice ale cladirilor
STAS 10515 Lampi cu vapori de sodiu de inalta presiune
3. CONDIŢII CANTITATIVE SI CALITATIVE PENTRU REALIZAREA MEDIULUI LUMINOS IN INTERIORUL CLADIRILOR
3.1. Iluminatul dintr­o incapere sau zona de lucru trebuie sa asigure vizibilitatea buna a sarcinilor vizuale si realizarea acesteia in conditii de confort vizual.
3.2. Iluminatul dintr­o incapere trebuie sa asigure:
­ confortul vizual al persoanelor ce lucreaza in incapere: lucratori, operatori, prin
inducerea acestora de senzatii pozitive in timpul activitatii;
­performanta vizuala, care determina efectuarea sau perceperea sarcinii vizuale cu rapiditate
si acuratete, chiar si in conditii dificile si pentru perioade indelungate;
­siguranta vizuala, astfel incat lucratorii sa fie capabili de a percepe vizual spatiul
inconjurator.
3.3. Pentru realizarea unui sistem de iluminat ce sa ofere in incapere un mediu luminos confortabil, este necesar sa se acorde atentie urmatorilor factori:
­ nivelului de iluminare si uniformitatii acesteia;
­ culorii luminii si redarii culorilor;
­ directionarii fluxului luminos;
­ distributiei luminantelor;
­ orbirii;
­ fenomenului de palpaire;
­ prezentei luminii de zi;
­ consideratiilor energetice;
­ mentinerii sistemului de iluminat in timp.
3.4. Performanta vizuala (a lucratorilor, observatorilor) este influentata si de alti factori cum ar fi:
a) proprietatile intrinseci ale sarcinii vizuale: marimea, forma, pozitia, culoarea, reflectanta detaliilor si fondului;
b) capacitatea vizuala a lucratorilor (operatorilor): acuitatea vizuala, perceptia culorilor.
Atentia acordata si acestor factori poate duce la cresterea performantei vizuale tara a mari nivelul de iluminare.
Nivelul de iluminare
3.5. Iluminarea sarcinii vizuale si distributia ei in jurul acesteia decid cat de repede, sigur si confortabil o persoana percepe, distinge si efectueaza o sarcina vizuala.
3.6. Toate valorile iluminarii specificate in acest normativ reprezinta valori minime necesare obtinerii sigurantei vizuale si necesarului obtinerii performantei vizuale in activitatile de munca.
3.7. Valorile specificate in Anexa 2 reprezinta iluminarile necesare in zona sarcinii vizuale
pe suprafata de referinta (planul util) care poate fi orizontala (masa, birou), verticala (raft,
oglinda) sau inclinata (planseta, pupitru).
3.8. Iluminarea medie pentru fiecare sarcina nu trebuie sa coboare sub aceste valor i, indiferent de durata si de condit iile de functionare ale sistemului si instalatiei de iluminat.
3.9. in Anexa 3 sunt date nivelurile de iluminare ce trebuie sa fie asigurate de sistemele de iluminat de siguranta.
3.10. Valorile iluminarii medii sunt valabile pentru conditii vizuale normale si tin seama de urmatorii factori:
­ cerintele sarcinilor vizuale;
­ siguranta;
­ aspectele psiho­fiziologice (confortul vizual);
­ economie de energie;
­ experienta practica.
3.11. Valoarea iluminarii poate fi ajustata cu cel putin o treapta pe scara iluminarilor (Anexa
2) daca conditiile vizuale specifice (reale) difera fata de conditiile normale considerate la 3.10.
Nivelul de iluminare poate fi ridicat atunci cand:
­ sarcina vizuala prezinta contraste sau reflectante foarte scazute;
­ activitatea vizuala este foarte importanta;
­ erorile in activitatea de munca sunt greu si costisitor de rectificat;
­ acuratetea sau productivit atea ridicata sunt de mare importanta;
­ capacitatea vizuala a lucratorului este sub nivelul normal.
Nivelul de iluminare poate fi diminuat cu o treapta atunci cand:
­ detaliile sarcinii vizuale au dimensiuni neobisnuit de mari sau au un contrast ridicat;
­ sarcina vizuala este ocazionala sau necesar a fi urmarita sau efectuata o perioada
neobisnuit de scurta.
3.12. Atunci cand conditiile prezentate la pct. 3.11. nu sunt cunoscute la proiectare ajustarea nivelului de iluminare se va face la punerea in functiune.
3.13. In spatiile in care activitatea de lucru este continua nivelul de iluminare nu trebuie sa scada sub 200 lx.
3.14. Scara iluminarilor recomandate1 in lucsi este:
20 | 30 | 50 | 75 | 100 | 150
200 ­300 ­500 ­750
1000 ­ 1500 ­ 2000 ­ 3000 ­ 5000
In tabelul 3.1 se indica nivelurile de iluminare recomandate in functie de felul activitatii si sarcinile vizuale:
1 Conform Normei CIE 008/E­2001 Iluminatul interior al locurilor de munca
Tabelul 3.1.

1 Unde nu este necesara identificarea culorilor
3.15. Nivelul de iluminare pentru zonele invecinate trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de iluminare din zona sarcinii vizuale si trebuie sa asigure o distributie bine echilibrata a luminantelor in campul vizual.
Nivelul de iluminare recomandat pentru zonele invecinate poate fi mai scazut decat cel din zona sarcinii vizuale, dar nu sub valorile din tabelul 3.2.
Tabelul 3.2.

3.16. Uniformitatea iluminarii pe o suprafata se evalueaza cu ajutorul coeficientilor de
uniformitate:
­ Emin/Emed pentru suprafata planului util si
­ Em in /Ema x pentru suprafata efectiva de lucru (zona sarcinii vizuale),
unde Emim, Emed si Emax sunt iluminarile minima, medie si maxima de pe acea suprafata.
3.17. Iluminarea pe o suprafata trebuie sa varieze treptat, pentru a nu produce stres vizual si inconfort.
Aceasta conditie se indeplineste cand coeficientii de uniformitate nu se vor afla sub valorile
din tabelul 3.3.
Tabelul 3.3.

Culoarea luminii si redarea culorilor
3.18. Culoarea aparenta si temperatura de culoare corelata se afla intr­o legatura prezentata
in tabelul 3.4.
Tabelul 3.4.

1 Neutra­calda 3300 ­ 4000 K;
neutra­rece 4000 ­ 5300 K
3.19. Culoarea aparenta are importanta estetica, functionala si psihologica pentru observatorii dintr­o incapere. Astfel, se recomanda lampi de culoare:
­ calda ­ pentru incaper i amplasate catre nord si putin vitrate;
­ pentru incaperile destinate odihnei;
­ neutra­calda ­ pentru incaperile de munca intelectuala si in care vitrarea este normala;
­ neutra ­ pentru incaperile de munca intelectuala dar in care vitrarea este mare;
­ pentru incaperile de munca fizica, cu vitrare normala;
­ neutra­rece ­ pentru incaperile de munca fizica, cu vitrare mare si unde se lucreaza numai in timpul zilei;
­ rece ­ pentru incaperile plasate spre sud si puternic vitrate;
­ incaperi in care activitatea cere atentie si concentrare marita.
3.20. Redarea corecta, naturala, a culorii obiectelor si pielii umane este importanta atat pentru obtinerea senzatiei de confort cat si pentru o mai buna performanta vizuala.
3.21. In incaperile unde se lucreaza permanent sau perioade mari de timp se vor utiliza numai lampi cu Ra >
80.
3.22. Principalele grupe de redare a culorilor de catre lampile electrice sunt prezentate in tabelul 4.1.
Directionarea fluxului luminos
3.23. Pentru distingerea sarcinii (sarcinilor) vizuale, modelarea si reliefarea acesteia, fluxul luminos trebuie directionat catre acesta (acestea) in mod corespunzator. In acest fel detaliile sarcinii vizuale sunt accentuate, se mareste vizibilitatea acestora si sarcina vizuala este mai usor de realizat.
3.24. Modelarea (reliefarea) se realizeaza prin proportia de flux directionat si flux difuz. Fluxul directionat trebuie sa fie dirijat intr­o singura directie, fara insa a fi exagerat, ca proportie fata de cel difuz, pentru a nu crea umbre si contraste puternice.
3.25. Directionarea fluxului luminos este importanta in incaperile (spatiile) in care se desfasoara activitati de mare finete. De exemplu: iluminatul tablei dintr­o clasa scolara, iluminatul exponatelor dintr­o vitrina (mai ales atunci cand sunt utilizate manechine).
Distributia luminantelor
3.26. Distributia echilibrata a luminantelor in campul vizual este necesara pentru a mari:
­ acuitatea vizuala (precizia si claritatea vederii);
­ sensibilitatea la contrast (deosebirea diferentelor relativ mici de luminante)
­ eficienta functiilor oculare (acomodarea, convergenta­contractia pupilei, miscarile
ochiului etc).
3.27. Pentru a realiza confort vizual este necesar sa se evite:
­ luminante prea ridicate, ce pot duce la aparitia orbirii;
­ contraste prea mari de luminanta, ce pot duce la oboseala vizuala, datorita necesitatii adaptarii si neadaptarii permanente;
­ luminantele sau contrastele de iuminante prea mici ce au ca rezultat nedist ingerea corecta a sarcinii vizuale sau a detaliilor acesteia.
3.28. Luminantele suprafetelor din incapere sunt determinate de ilu minarile si reflectantele acestora. Pentru a realiza distributii echilibrate a luminantelor se recomanda urmatoarele reflectante pentru suprafetele incaperii:

Cu cat reflectantele acestor suprafete sunt mai mari cu atat iluminarile lor pot fi reduse,
obtinandu­se economii la investitie, consumul de energie electrica etc.
Orbirea
3.29. Orbirea fiziologica (directa) trebuie evitata pentru a nu duce la oboseala, accidente sau erori in munca.
Aceasta se realizeaza prin:
­ folosirea dispozitivelor de protectie vizuala a aparatelor de iluminat (prin mascarea
lampii la vederea directa);
­ utilizarea unor corpuri de iluminat cu luminanta adecvata in functie de unghiul de protectie (tabelul 3.6.), dimensiunilor incaperii, destinatiei acesteia si amplasarii locurilor
de munca.
Tabelul 3.6.

Valorile din tabelul 3.6. nu se aplica pentru corpurile de iluminat care nu se afla in campul
vizual al observatorului in timpul activitatii sale normale (in picioare sau sezand pe scaun).
3.30. Pentru a evita orbirea fiziologica (directa) ce poate fi produsa de ferestre se ut ilizeaza ele mente de ecr anar e, de t ipul jaluzelelor sau draperiilor.
3.31. Evaluarea cantitativa a calitatii sistemelor de iluminat din punctul de vedere al orbirii fiziologice (directe) se face prin metoda curbelor limita de luminanta1.
3.32. Orbirea psihologica (de inconfort) se poate evalua folosind sistemul unificat al CIE de evaluare a orbirii (UGR)2

1 Conform STAS 6646/8
2 Evaluarea este optionala si se poate realiza utilizand publicatia CIE 117­1995
L ­ luminanta partilor luminoase ale fiecarui corp de iluminat in directia ochiului observatorului (cd/m2);
ω
­ unghiul solid sub care se vad partile luminoase ale fiecarui corp de iluminat din ochiul observatorului (str);
p ­ indicele de pozitie Guth pentru fiecare corp de iluminat in raport cu linia vederii.
Un sistem de iluminat este apreciat corespunzator din punctul de vedere al orbirii psihologice
(de inconfort), daca valoarea UGR determinata pentru acesta este mai mica decat o valoare de
referinta corespunzatoare destinatiei incaperii (vezi Anexa 2).
3.33. Orbirea reflectata se poate preveni sau reduce prin:
­ amplasarea corespunzatoare a corpurilor de iluminat fata de locurile de munca (sau
invers);
­ finisaje cat mai difuzante si mai putin stralucitoare ale suprafetelor de lucru;
­ limitarea luminantelor corpurilor de iluminat (vezi tabelul 3.6.);
­ utilizarea unor aparate de iluminat cu suprafete de emisie mari (deschideri mari);
­ zugravirea peretilor si plafonului in culori cu reflectante mari.
Fenomenul de palpaire
3.34. Palpairea lampilor cauzeaza distragerea atentiei si poate provoca diverse efecte fiziologice, cum ar fi durerile de cap.
Este obligatoriu ca in incaperile in care exista mecanisme in miscare periodica sau obiecte ce
se deplaseaza cu viteza mare sistemul de iluminat sa fie astfel conceput incat sa se evite palpairile si
in acest fel posibilitatea aparitiei fenomenului stroboscopic.
3.35. Efectul de palpaire poate fi evitat prin:
­ alimentarea sistemului de iluminat pe mai mult de una din fazele retelei de alimentare;
­ utilizarea de frecvente inalte (aproximativ 30 kHz) in alimentarea lampilor.
Prezenta luminii de zi
3.36. Ferestrele incaperilor asigura contactul vizual cu lumea exterioara ceea ce constituie un aspect psihologic foarte important pentru marea majoritate a oamenilor.
3.37. In incaperile in care lumina de zi este prezenta in cantitate mare si pe durate mari din zi, sistemele de iluminat se prevad cu instalatii adecvate pentru actionarea si reglarea fluxului luminos al acestora, astfel incat cele doua sisteme de iluminat sa se integreze armonios pentru realizarea mediului luminos confortabil.
Consideratii energetice
3.38. Sistemele de iluminat trebuie sa asigure climatul luminos confortabil corespunzator cerintelor spatiului respectiv, sarcinii vizuale si activitatilor din acesta. Aceasta trebuie sa se realizeze fara pierder i de energie, fara insa a favor iza aspectele de reducere a consumului
de energie in detrimentul aspectelor vizuale ale sistemului de iluminat.
3.39. Sistemele de iluminat devin eficiente energetic daca in utilizarea acestora se foloseste cat mai favorabil lumina naturala disponibila si echipamentele manuale sau automate de actionare, control si variatie a fluxului luminos.
Mentinerea sistemelor de iluminat
3.40. Nivelurile de iluminare recomandate pentru fiecare destinatie, activitate si sarcina vizuala sunt considerate ca valori sub care iluminarea medie in planul util nu trebuie sa scada in timp.
3.41. Sistemul de iluminat trebuie conceput luand in considerare un factor global de mentinere ce nu trebuie sa fie mai mic de 0,7.
3.42. Factorul de mentinere ce se ia in calcul se stabileste in functie de echipamentul de
iluminat ales (lampi, aparate de iluminat), mediul ambiental (degajarea de praf din incapere, gradul
de murdarire a plafonului, peretilor etc.) si programul de mentinere al intregului sistem (durata
intre doua curatiri, zugraveli consecutive), conform STAS 6646.
4. ALEGEREA SURSELOR DE LUMINA (LAMPILOR)
4.1. Producatorii de surse de lumina (lampi) au obligatia de a indica urmatoarele caracteristici pentru acestea:
­ tensiunea nominala (in V);
­ puterea nominala (puterea absorbita de lampa propriu­zisa, fara echipamentul auxiliar,
in W);
­ puterea totala absorbita (puterea lampii la care se adauga puterea echipamentului auxiliar, in W);
­ fluxul luminos nominal (fluxul dupa o suta de ore de functionare, cand se apreciaza
ca fluxul lampii este stabilizat pentru perioada imediat urmatoare, in ℓm);
­ fluxul initial (in ℓm);
­ eficacitatea luminoasa (in ℓm/W);
­ durata de viata (in ore);
­ durata de functionare (in ore);
­ indicele de redare a culorilor, in raport cu lumina naturala (Ra);
­ temperatura de culoare sau temperatura de culoare corelata (T);
­ culoarea aparenta;
­ echipamentul auxiliar pentru conectare la retea;
­ conditii speciale de montare;
­ variatia principalelor caracteristici cu tensiunea de alimentare: durata de viata, fluxul
luminos, puterea nominala si puterea totala absorbita;
­ posibilitatea reglarii fluxului luminos prin variatia tensiunii de alimentare (utilizand un
variator de tensiune);
­ modul in care frecventa intreruperilor afecteaza durata de functionare;
­ dimensiuni geometrice.
4.2. La alegerea surselor de lumina (lampilor) proiectantii trebuie sa tina seama de:
­ necesitatea redarii corecte a culorilor: astfel, in incaperile in care redarea culorilor se
impune in mod necesar se aleg lampi cu indicele de redare a culorilor din grupa IA
sau 1B (tabelul 4.1.) in functie de destinatie;

Dupa norma CIE 29/2­1986­ eficacitatea luminoasa (in ℓm/W): astfel, se prefera lampile cu eficacitate luminoasa ridicata pentru a reduce puterea instalata a sistemului de iluminat.

continuare...

• hidroizolatii terase , hidroizolatii fundatii
  Bucuresti, , BUCURESTI
  Conduraru Grup executa lucrari de hidroizolatii,
  02-27-2010
• hidroizolatii
  Bucuresti, , BUCURESTI
  Conduraru Grup executa lucrari de hidroizolatii ,
  02-27-2010
• Piscine ecologice si gadgeturi acvaristice.
  , , Constanta
  NOU in Romania. Proiectam si construim piscine
  01-27-2010
• DIAVOLINA
  , , BUCURESTI
  Produse ecologice pentru: - intretinere fose,
  04-07-2009
• ATROM IMPEX
  , , Maramures
  Firma distribuitoare de capsatoare pneumatice
  04-07-2009

• AD SCHELE Schele electrice
  , , BUCURESTI
  IMPORTATOR / FURNIZOR DE SCHELE ELECTRICE
  (1105 Vizite de la 11-24-2008)
• PZGZ Construct
  , , BUCURESTI
  Firma executa la preturi fara concurenta
  (976 Vizite de la 11-20-2008)
• AB Confectii Metalice
  , , BUCURESTI
  SC AB SRL confectii metalice realizate din otel
  (794 Vizite de la 11-24-2008)
• AM VIMAR IMPEX Tamplarie PVC
  , , BUCURESTI
  Produce comercializeaza si monteaza TAMPLARIE DIN
  (673 Vizite de la 11-24-2008)
• ECODRILL CONSTRUCT
  , , BUCURESTI
  FORAJE,LUCRARI SPECIALE IN
  (633 Vizite de la 11-24-2008)